Rezultatul
referendumului din Marea Britanie din 23.06.2016 a surprins probabil multa
lume. Pentru a intelege totusi acest rezultat ar fi bine sa facem o analiza a
situatiei de ansamblu sa vedem cum s-a ajuns aici. Sustinatorii parasirii Uniunii
Europene au invocat mai multe probleme, pornind de la cele economice si
ajungand la probleme sociale si politice. Combaterea fenomenului de migratie,
scaderea nivelului de trai sau cheltuieli ale statului pentru sustinerea altor
tari europene sau persoane straine solicitante de ajutoare sociale, au fost tot
atatea motive invocate pentru ruperea de Uniunea Europeana.
Cat de
reale sunt putem vedea doar facand o analiza atenta.
In ceea
ce priveste migratia am putea spune ca exista un sambure de adevar. Rata neta a
migratiei a crescut puternic in Marea Britanie de la putin peste 1/1000 in anul
2000 la 2,56/1000 in anul 2014. In aceste conditii se poate spune ca rata neta
a migratiei a crescut cu 150% in doar 15 ani. La o populatie de aproximativ 63
milioane de locuitori se poate calcula ca in Marea Britanie ajung in fiecare an
un numar de peste 161 mii de migranti. Spre deosebire de Marea Britanie, in
tari precum Franta sau Germania, rata neta a migratiei este undeva in jur de
1/1000. Iata deci ca in ceea ce priveste migratia fenomenul este real si
ingrijorator. Si, atentie, vorbim aici de perioada de pana la anul 2015, adica
nu luam in calcul noul val de migratie din 2015 incepand. Desi nu e placut
trebuie sa constatam ca in Marea Britanie au venit un numar mare de migranti.
De aici pornesc resentimentele unor locuitori care, odata ce referendumul s-a
terminat, au gasit justificarea de a afisa o atitudine agresiva la adresa
migrantilor, fie ca e vorba de migranti din Europa de Est sau Asia sau nordul
Africii. Cifrele nu mint deci problema migrantilor este una seriosa si nu trebuie
luata usor.
Scaderea
nivelului de trai este pusa pe seama cresterii somajului. Facand o analiza
putem constata ca rata somajului a crescut odata cu criza economica din 2008,
ajungand la 8%, dupa care a inceput sa scada dar se mentine la un nivel
ridicat, de aproximativ 7%, mai mult decat in perioada de la inceputul anilor
2000, cand era de 5,5%. Iata deci cum afirmatia potrivit careia strainii le iau
britanicilor locurile de munca nu sunt vorbe in vant. Faptul ca migrantii
accepta locuri de munca prost platite nu este pe de-a intregul adevarat. Nu
toti migrantii sunt vanzatori, gunoieri, menajere sau spalatori de vase. Unii
chiar se angajeaza in locuri de munca rezonabile. Nu analizam acum de ce, insa
ne intereseaza sa intelegem motivele celor care vor iesirea din Uniunea
Europeana. Si se vede o legatura intre cresterea ratei nete a migratiei si
cresterea ratei somajului.
In ceea
ce priveste nemultumirea legata de cheltuielile statului, acestea vizeaza in
primul rand faptul ca Marea Britanie este un contributor net la bugetul Uniunii
Europene. Intr-adevar acest fapt este adevarat, Marea Britanie contribuind cu
12,9 miliarde lire pe an si primeste inapoi sub forma de plati putin peste 6
miliarde de lire. Se apreciaza astfel ca Marea Britanie cheltuie anual cu 6,5
miliarde de lire mai mult decat primeste. Iata deci ca si aici promotorii
exitului au cifrele de partea lor.
In ceea
ce priveste acordarea de ajutoare sociale pentru migranti, aici statul acorda
ajutoare sociale pentru persoane cu venituri mici sau fara niciun venit. Si
este normal ca un numar mare de beneficiari sa fie migranti, deoarece acestia
au nevoie de o perioada de acomodare. Exista chiar site-uri sau bloguri
specializate care “te invata” cum sa faci sa primesti ajutoare sociale de la
statul britanic. http://uk-alfabetic.blogspot.ro/p/bebeficii-in-uk.html
Pe langa
toate acestea de mai sus, care sunt cifre, concrete mai exista si altceva.
Sentimentul englezesc de mandrie nationala, de independenta, de maretie a
tarii, ii face pe englezi sa fie reticenti cu privire la incercarile Uniunii
Europene de a le spune ce si cum sa faca. Cei care au votat pentru exit cred ca
Anglia este o tara care nu a avut si nici nu va avea nevoie de nimeni pentru a
progresa. Ca Marea Britanie a stiut mereu ce are de facut fara sa i se impuna
acest lucru din partea altcuiva. Consider deci ca este de inteles atitudinea
celor care au votat exitul, pornind de la cele explicate mai sus.
Insa……
Lucrurile
nu sunt atat de simple.
Analizand
cifrele de mai sus putem pierde din vedere cu usurinta alte aspecte si anume: apartenenta
la Uniunea Europeana aduce beneficii materiale evidente si anume taxe vamale
zero pentru exporturi in UE, iar investitiile Marii Britanii in Europa aduc
venituri considerabile la bugetul de stat. Contributiile nete la fondul Uniunii
Europene se intorc in mare masura in tara, deoarece de multe ori beneficiarii
achizitioneaza bunuri din tarile contributoare nete(cum este cazul Romaniei
care absoarbe fonduri si apoi achizitioneaza materiale tot din Uniune, adica
banii se intorc de unde au plecat). Schimburile comerciale asadar sunt puternic
influentate de apartenenta la Uniunea Europeana. Oare cat de mari vor fi
pierderile in momentul in care Marea Britanie va trebui sa plateasca taxe vamale
pentru exporturi? Sau alte taxe suplimentare datorate faptului ca nu mai este
tara membra UE? Sa ne amintim cati bani incaseaza Marea Britnaie doar prin
faptul ca limba engleza se studiaza masiv in toata Uniunea Europeana si, in
plus, incaseaza bani si pentru examene care sa ateste aceste studii.
In plus, traim
astazi intr-o era a globalizarii, a diminuarii importantei granitelor.
Globalizarea are efecte benefice pentru toate partile implicate, dar in
principal pentru tarile bogate. Schimburile comerciale si culturale aduc
beneficii multiple. Da, este adevarat creste si numarul migrantilor, dar nu
poti avea numai beneficii, trebuie sa-ti asumi si anumite neplaceri.
La
sfarsitul zilei tratarea apartenentei la Uniunea Europeana doar prin prisma
unor cifre nu este de natura sa ofere o imagine corecta. Ceea ce nu se vede este
de multe ori mai important. Era insa de datoria guvernului britanic sa explice
populatiei ca apartenenta la Uniunea Europeana nu este cu scop lucrativ, nu
este axata pe profit. Este ca si cum ai vrea profit de la sistemul medical sau
de la invatamant. Rezultatele aici se masoara altfel, se masoara pe termen
lung, nu se pot cuantifica.
Uniunea
Europeana nu urmareste beneficii pentru un stat sau altul ci crearea unei
constructii politice puternice care sa faca fata provocarilor mileniului 3, fie
ca e vorba de dezvoltare economica sau de influenta politica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu